De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
Filosoful francez Blaise Pascal părea să stabilească un argument infailibil pentru angajamentul religios, pe care îl vedea ca pe un fel de pariu. Dacă existența lui Dumnezeu era cât de cât posibilă, susținea el, atunci câștigul potențial era atât de mare - o "eternitate de viață și fericire" - încât a face saltul credinței era alegerea rațională din punct de vedere matematic.
Pariul lui Pascal presupune implicit că religia nu are beneficii în lumea reală ci unele sacrificii. Dar ce s-ar întâmpla dacă ar exista dovezi că credința ar putea contribui, de asemenea, la o stare mai bună? Studiile științifice sugerează că asta chiar se întâmplă. Aderarea la o biserică, sinagogă sau templu pare chiar să vă prelungească durata de viață.
Aceste constatări ar putea părea dovada unei intervenții divine, dar puțini dintre oamenii de știință care examinează aceste efecte fac afirmații despre miracole. În schimb, ei sunt interesați să înțeleagă modul în care e îmbunătățită capacitatea oamenilor de a face față stresului vieții.
„Tradițiile religioase și spirituale îți oferă acces la diferite metode de a face față care au beneficii distincte", spune Doug Oman, profesor de sănătate publică la Universitatea Berkeley din California.
Studierea beneficiilor de prelungire a vieții pe care le aduce practica religioasă poate, prin urmare, să ofere strategii utile pentru ca oricine - de orice credință sau nu - să ducă o viață mai sănătoasă și mai fericită.
„Din punct de vedere psihologic, religiile oferă un pachet de ingrediente diferite", este de acord profesorul Patty Van Cappellen de la Universitatea Duke din Durham, Carolina de Nord.
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări au luat forma unor cercetări longitudinale, care implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor. Fiecare dintre acestea a constatat că măsurile privind angajamentul religios al unei persoane, cum ar fi frecvența cu care merge la biserică, au fost asociate în mod constant cu o serie de rezultate, inclusiv un risc mai mic de depresie, anxietate și sinucidere, precum și o reducere a bolilor cardiovasculare și a deceselor cauzate de cancer.
Spre deosebire de alte domenii de cercetare științifică care suferă de infama „criză a replicării", aceste studii au examinat populații din întreaga lume, cu rezultate remarcabil de consistente. Iar dimensiunile efectului sunt mari. Dr. Laura Wallace de la Booth School of Business a Universității din Chicago, de exemplu, a examinat recent necrologurile a peste 1.000 de persoane din SUA și a analizat dacă în articol era consemnată afilierea religioasă a persoanei - un semn că credința lor a fost un element important al identității lor.
Publicându-și rezultatele în 2018, ea a relatat că acele persoane marcate pentru credința lor au trăit cu 5,6 ani mai mult, în medie, decât cele a căror religie nu fusese înregistrată; într-un al doilea eșantion, analizând în mod specific un set de necrologuri din Des Moines, în Iowa, diferența a fost chiar mai mare - aproximativ 10 ani în total. "Este la egalitate cu evitarea unor riscuri majore pentru sănătate - cum ar fi fumatul", spune Wallace. Pentru a oferi o altă comparație: reducerea hipertensiunii arteriale adaugă aproximativ cinci ani la speranța de viață a unei persoane.
Citeste si :
Afla care sunt cele mai bune metode de facut bani online !